Inele

Inel din aur cu anturaj de diamante si turmalin rosu

Disponibil pe comanda

7 230,00 lei cu TVA

Tipareste
  • Nou

Termenul turmalină a ajuns în limba română din alte limbi europene (în germană Turmalin, franceză tourmaline). La origine se află însă cuvântul singaleză (limba majoritară vorbită în Sri Lanka) turamali, însemnând „piatră care atrage cenuşa”, ceea ce reflectă proprietăţile piroelectrice ale turmalinei.

Turmalina este un cristal semipreţios.

În antichitate, hinduşii şi grecii au constatat că, de exemplu, cristalele de turmalină capătă prin încălzire proprietatea de a atrage obiectele uşoare (cenuşa etc.).

În secolul al IV-lea î.Hr. (aproximativ anul 315 î.Hr.) învățatul grec Teofrast a descris o piatră pe care el o numea lyngourion (în latină lyncurium) şi care atrage paiele şi aşchiile de lemn. Această piatră este cel mai probabil ceea ce azi numim turmalină.

Primul care a înțeles că proprietățile turmalinei au de a face cu electricitatea a fost însă naturalistul Carl von Linné în secolul XVII, care pe baza acestei observații a numit turmalina lapis electricus (piatra electrică).

În secolul XIX,  John Mothée Gaugain a descoperit cîteva din caracteristicile importante ale piroelectricităţii:

  • Sarcina electrică produsă de un cristal de turmalină depinde numai de limitele între care variază temperatura sa.
  • Între două limite de temperatură date, creşterea temperaturii produce aceeaşi electricitate ca scăderea acesteia, dar sarcina electrică are semnul opus.
  • Cantitatea de sarcină electrică este direct proporţională cu aria secțiunii transversale a cristalului, dar nu depinde de lungimea acestuia.

La turmaline se poate constata frecvent fenomenul de pleocroism, adică schimbarea culorii în funcție de direcția de observare. O altă proprietate a cristalelor de turmalină este piezoelectricitatea, care se manifestă prin polarizarea electrică a cristalului ca urmare a unei acțiuni mecanice (presiune sau torsiune) aplicată pe o anumită axă a acestuia.

De asemenea, cele mai multe varietăți de turmalină prezintă şi proprietatea de piroelectricitate, adică apariția unei polarizări electrice în urma încălzirii sau răcirii cristalului. Toate materialele piroelectrice sînt în acelaşi timp şi piezoelectrice. Turmalina este primul material la care s-au observat aceste două proprietăți.

Piroelectricitatea este proprietatea unor anumite cristale anizotrope (cu proprietăţi fizice diferite pe lungimea lui) prin care polarizarea electrică spontană depinde de temperatură.

Substanțele care prezintă această proprietate se numesc piroelectrice, iar apariția sarcinilor electrice la suprafața unui astfel de material în urma încălzii sau răcirii lui se numeşte efectul piroelectric.

Materiale cu proprietăţi piroelectrice mai sunt şi cuarţul, materiale ceramice şi unii polimeri, precum şi o serie de substanțe organice ca ţesuturile de os şi de tendon şi colagenul.

Principiul de funcționare constă în absorbția razelor luminoase care cad pe suprafaţa materialului în interiorul acestuia, ceea ce conduce la o mică variație a temperaturii. Ca urmare a efectului piroelectric, pe suprafețele materialului sensibil se acumulează sarcini electrice.

Dintre toate mineralele naturale de pe pământ numai TURMALINA poartă în sine sarcina electrică încărcată permanent, fapt pentru care este numită magnet cristalin. Din toată diversitatea pietrelor este considerată campion absolut pentru spectrul de culori şi nuanţe. Luciul natural, transparenţa şi duritatea i-au conferit acestui mineral un renume meritat al pietrei preţioase.

In China şi Coreea, coroana împăratului era împodobită cu cristale de turmalină.

În componenţa sa conţine: potasiu, calciu, magneziu, mangan, fier, siliciu, iod, flor, etc. În total sunt 26 de microelemente din tabelul lui Mendeleev.

La încălzire, TURMALINA creează un câmp magnetic slab, emană raze infraroşii de undă lungă (FRAI) şi anioni (ionii încărcaţi negativ), care au următoarele efecte:

  • măreşte metabolismul celular, se îmbunătăţeşte schimbul de substanţe;
  • îmbunătăţeşte circulaţia sangvină locală;
  • restabileşte funcţia sistemului limfatic;
  • restabileste sistemele endocrin şi cel hormonal;
  • îmbunătăţeşte alimentarea organelor şi ţesuturilor;
  • contribuie la menţinerea echilibrului sistemului nervos vegetativ (sistemul de excitare şi înhibare a psihicului);
  • asigură energia vitală pentru organism;

TURMALINA stimulează circulaţia sanguină şi calitatea sângelui, ceea ce permite acestuia să pătrundă în cele mai subţiri capilare, alimentând organismul cu energie vitală.

Magnetoterapia este o metodă efectivă şi populară a fizioterapiei. Câmpurile magnetice slabe acţionează pozitiv asupra organismului uman. Au ca rezultat:

  • reducerea durerilor şi inflamaţiilor;
  • sporirea procesului de vindecare în cazul întinderii ligamentelor, arsurilor, rănilor, fracturilor;
  • dilatarea vaselor sangvine.

Câmpurile magnetice influenţează pozitiv asupra funcţiilor inimii – creşte circulaţia sangvină în vasele coronare ale inimii şi capacitatea de funcţionare a miocardului.

Functiile TURMALINEI:

  • Termică. Relaxează muşchii, contribuie la îmbunătăţirea reglării termice, circulaţiei sangvine, creşterea imunităţii. Activează celulele în acea parte a corpului, care este expusă acţiunii.
  • Acţiunea FRAI. Contribuie la menţinerea echilibrului de apă (elimină edemele, dar nu permite pierderea lichidului), regenerarea ţesuturilor, acţiune antimicrobiană.
  • Magnetoterapeutică. Reduce inflamaţiile, sporeşte procesele de vindecare. Se elimină stările de oboseală si moleseală.
  • Actiune asupra punctelor biologic active (ceramica de turmalina are forma de “nasturi”).
  • Curativă. Ajută la eliminarea toxinelor, sărurilor. Neutralizează mirosul neplăcut al corpului.

Ajută la alimentarea organismului cu oxigen, îmbunătăteste dispozitia, starea psihică si sporeste capacitatea de muncă.

Efectele ionizării negative:

  • acţiune antialergică;
  • reglarea tensiunii arteriale;
  • îmbunătăţirea funcţiilor miocardului;
  • îmbunătăţirea funcţiilor mucoaselor şi căilor respiratorii;
  • descompunerea radicalilor liberi;
  • efect calmant pentru sistemul nervos.

Lumina infraroşie reprezintă un tip de iradiere electromagnetică. În rândul de iradieri, aceasta este amplasată, pe de o parte, după lumina vizibilă; pe de altă parte, cu microunde.

O particularitate a razelor infraroşii este aceea, că orice corp, inclusiv şi organismul uman, nu numai absoarbe sau reflectă iradierea, ci este şi o sursă a acestora.

Iradierea infraroşie este un factor al mediului ambiant, care acţionează asupra corpului uman. Această acţiune este condiţionată de efectul termic. Creşterea temperaturii în rezultatul absorbţiei razelor infraroşii de către ţesuturi duce la reacţii cu caracter: local (hiperemia, mărirea permeabilităţii vaselor) şi general (intensificarea metabolismului, termoreglarea, etc.).

Iradierea infraroşie, invizibilă pentru ochiul uman, pătrunde în ţesuturi la adâncime de 3-7 cm.  La pătrunderea razelor infraroşii în organismul uman, în primul rând “răspund” molecule de apă (se ştie că 70% din corpul uman reprezintă apa). Aceste molecule reanimează celulele şi stimulează circulaţia sangvină, ceea ce nu poate să nu aibă efect asupra metabolismului, deoarece are loc îmbogăţirea organismului cu oxigen.

Iradierea cu infraroşii şi-a găsit aplicaţii pe scară largă în practica medicală, cosmetologie. Este un asistent foarte bun pentru menţinerea sănătăţii şi bunei dispoziţii, reduce oboseala şi păstrează capacitatea de muncă şi moralul ridicat.

Tratamentul cu raze infraroşii ocupă un loc important în terapia şi medicina multor ţări. Medicina japoneză, cum scrie, de exemplu, doctorul Iamaiaki în cartea sa “Terapia infraroşie”, a atins rezultate foarte bune: se micşorează durerile în cazul arsurilor, se reduce perioada de recuperare, rămân mai puţine cicatrice, scade tensiunea arterială mărită.

Mai multe laboratoare ştiinţifice anunţă despre efectele, obţinute în urma cercetărilor FRAI:

  • nimicirea unor tipuri de viruşi de hepatită;
  • neutralizarea acţiunii dăunătoare a câmpurilor electromagnetice;
  • tratamentul distrofiei;
  • tratamentul hemoroizilor;
  • creşterea producerii insulinei la bolnavii de diabet;
  • neutralizarea iradierii radioactive;
  • ciroza ficatului;
  • cicatricele cheloide devin mai moi şi, în unele cazuri, chiar dispar.

Magnetoterapia prezintă acţiunea cu câmpuri magnetice slabe, care se exercită  asupra organismului în scopuri de tratament şi profilaxie.

Mecanismele de acţiune fiziologică şi terapeutică a câmpurilor magnetice slabe:

Sistemul nervos. Acţiunea benefică asupra somnului şi solicitării emoţionale.

Sistemul cardio-vascular. Măreşte circulaţia sangvină în capilare. Îmbunătăţirea permiabilităţii vaselor sangvine şi a pielii. În rezultat, are loc creşterea procesului de resorbţie a edemelor şi medicamentelor administrate.

Datorită acestui efect, magnetoterapia şi-a găsit aplicaţii largi în cazul traumatismelor, rănilor şi urmărilor acestora.

Are loc intesificarea proceselor metabolice ce duce la regenerărea oaselor (în cazul fracturilor procesul de regenerare a ţesutului osos este mai intens şi decurge mai rapid).

Are loc creşterea cantităţii de proteină generală, globulelor şi creşte concentraţia lor în ţesuturi.

Totodată, are loc şi schimbarea structurii proteinelor, se micşorează conţinutul acidului lactic (excesul acidului lactic duce la încordare şi apariţia durerilor în muşchi) nu numai în sânge, ci şi în ficat şi muşchi.

Are loc redistribuirea microelemtelor în organism (K, Na, Fe, Mg, Cu, etc.)

CE ESTE TURMALINA ?

Turmalina este un silicat complex de aluminiu şi bor, cu duritatea 7-7,5 pe scala Mohs. În lume, se găseşte în diferite locuri, cum ar fi Uralii, Boemia, Saxonia, Insula Elba, Norvegia, Marea Britanie, Groelanda, Republica Malgaşa, Afghanistan, S.U.A. etc. Forma opacă e cunoscută şi sub numele de „Schroll”, iar cea albastră de „Indigolită”.

Structura chimică a turmalinei este foarte stabilă şi cuprinde multe elemente diferite. Turmalina este inofensivă cu proprietăţi unice, folosite în medicină.

Turmalina este Piatra alternativă a lunii octombrie şi a zodiei Balanţei (24 septembrie – 23 octombrie), numerologic fiind asociată cu 11 care, prin reducţie, dă valoarea 2, deci asocierea sa numerologică dublă este 11/2. Turmalina verde este Piatra lunii mai, iar cea cu nuanţa galbenă, a toamnei şi a orei 6 dimineaţa.

Este Piatra îngerului Tadhiel, cel care l-a împiedicat pe Abraham să-şi sacrifice fiul, Isaac, la porunca lui Dumnezeu. Vocea lui a fost aceea care i-a spus „nu-ţi ridica mâna asupra copilului …căci ştiu că eşti temător de Dumnezeu”.

Turmalina este folosită din cele mai vechi timpuri ale creştinităţii pentru confecţionarea inelelor pastorale, cu toate că uneori se foloseau şi alte Pietre albastre, cum ar fi Safirul. Datorită compoziţiei sale chimice extrem de complexe, ea poate diferi de la un Cristal la altul, iar câteodată chiar în cadrul aceluiaşi individ. Tocmai de aceea, se poate întâmpla ca acelaşi Cristal să prezinte culori diferite la capete (la unul roşu, la celălalt albastru, iar la mijloc portocaliu) ori culori diferite în interior şi în exterior (în interior roşu, iar în exterior verde – Cristalul „pepene”). Comparativ cu celelalte Pietre, Turmalina prezintă cea mai vasta gamă de culori şi tonuri; în plus, are şi o strălucire deosebită.

Acţiunea tămăduitoare a mineralului depinde de culoarea sa. Pietrele de culoarea verde ajută la bolile ficatului; albastre elimină încordarea nervoasă, uşurează urmările situaţiilor stresante, îmbunătătesc somnul, rezolvă insomniile; pietrele negre sunt un mijloc profilactic în răceli.

Cercetările arată, că turmalina este un cristal unicat dintre mineralele existente pe Pământ, care posedăun câmp electric constant. Turmalina este izvor veşnic de energie-soarele. După primirea energiei solare pe suprafaţa sa există un curent electric constant de 0,06 mA. O altă proprietate a cristalelor de turmalină este piezoelectricitatea, care se manifestă prin polarizarea electrică a cristalului ca urmare a unei acţiuni mecanice (presiune sau torsiune) aplicată pe o anumită axă a acestuia. De asemenea, cele mai multe varietăţi de turmalină prezintă şi proprietatea de piroelectricitate, adică apariţia unei polarizări electrice în urma încălzirii sau răcirii cristalului. Turmalina este primul material la care s-au observat aceste două proprietăţi.

Prin folosirea la fabricarea diferitelor produse a turmalinei, microcurentul constant completează şi echilibrează biocâmpul omnului. ionii negativi echilibrează iteriorul organismului, iar razele infraroşii curăţă vasele sanguine, stimulează întoarcerea sâgelui în capilare, activează energia celulei, urgentează procesul de schimb.Turmalina acţionează în mod constant asupra sistemului endocrin uman, protejează organismul de radiaţii.

Produsele, conţinând turmalină, îmbunătăţesc starea de sănătate a omului, la nivel celular şi molecular, ajungând la întărirea sistemului imunitar şi protejarea de la multe boli.

Efectele termoterapiei, magnetoterapiei şi fizioterapiei fără utilizarea energiei electrice!

De cele mai multe ori durerea este rezultatul stagnării sângelui în anumite regiuni ale corpului, datorită unei proaste circulaţii. Acest fapt duce la acumulări de toxine în zona respectivă, degenerarea şi îmbolnăvirea celulelor. Cele mai frecvente cauze ale unei proaste circulaţii sunt: frigul, schimbările bruşte de temperatură şi de presiune atmosferică, şezutul pe scaun un timp îndelungat (munca de birou, şofatul, statul în faţa calculatorului şi televizorului etc.), statul în picioare un timp îndelungat (vânzători, poliţişti, medici stomatologi, chirurgi, frizeri etc.) efortul fizic prelungit, sportivi de performanţă etc.

Radiaţiile infraroşii – un progres în terapia regenerativă prin căldură

Radiaţiile infraroşii sunt utilizate la ora actuală în centre de recuperare, saloane de frumuseţe, spitale şi centre sportive, datorită în principal îmbunătăţirii microcirculaţiei. Alte efecte benefice ale radiaţiilor infraroşii sunt refacerea elasticităţii pielii, eliminarea celulitei, eliminarea prin transpiraţie a toxinelor, scăderea în greutate prin arderea grăsimilor.

Studiile efectuate asupra radiaţiilor infraroşii au arătat că acestea sunt benefice în următoarele situaţii:

1. Îmbunătăţirea activităţii aparatului cardiovascular– utilizarea regulată a procedurilor cu infraroşii reduce semnificativ apariţia bolilor de inimă (atac de cord, boli coronariene, hipertensiune arterială). Procedurile cu infraroşii realizează scăderea colesterolului din sânge, elasticizează musculatura netedă a vaselor de sânge, diminuarea efectelor venelor varicoase,

2. Îmbunătăţirea activităţii renale– prin amplificarea eliminării toxinelor prin transpiraţie se reduce foarte mult sarcina asupra rinichilor, ajutând la eliminarea edemelor,

3. Îmbunătăţirea circulaţiei – datorită efectului de încălzire prin razele infraroşii se produce vasodilataţie cu îmbunătăţirea circulaţiei periferice, făcându-le deosebit de eficiente în cazul persoanelor care suferă de extremităţi reci,

4. Îmbunătăţirea funcţiilor musculare, articulare şi osoase– s-a dovedit că radiaţiile infraroşii au un efect benefic asupra crampelor, durerilor musculare şi articulare, reumatismului, artrozelor, durerilor menstruale, dureri ale organelor interne (stomac, rinichi etc.),

5. Cresc rezistenţa la infecţii – utilizarea radiaţiilor infraroşii creşte rezistenţa la infecţii şi inhibă procesul de multiplicare al virusurilor şi bacteriilor. De aceea utilizarea constantă a acestor centuri ajută la prevenirea şi tratamentul eficient al infecţiilor. De asemeni aplicaţiile locale ajută la drenarea secreţiilor acumulate în cazul bronşitelor, pneumoniilor, sinuzitelor etc.

6. Afecţiuni ORL – este cunoscut faptul că problemele apărute la nivelul urechilor şi sinusurilor sunt supărătoare şi de multe ori se cronicizează. Radiaţiile infraroşii au fost utilizate cu succes în tratamentul otitelor medii, infecţiilor gâtului, sinuzitelor etc.

7. Obezitate – încălzirea locală cu ajutorul centurilor determină creşterea consumului de energie, creşterea arderilor şi amplificarea transpiraţiei. Utilizarea regulată poate ajuta la echilibrarea greutăţii corporale;

8.  Celulita – este formată din apă, grăsimi și toxine și este bine cunoscută pentru aspectul inestetic pe care îl oferă pielii, fiind de asemenea semnul unui metabolism perturbat și al unei detoxifieri deficitare. Căldura degajată de razele infraroșii exercită un efect de topire asupra celulitei pe care o descompune, fiind astfel mult mai uşor de eliminat prin transpirație.

9.  Arsuri cutanate – în cazul acestora, căldura degajată de infraroșii ajută la cicatrizarea și regenerarea pielii afectate de o arsură.

10. Tulburări ale sistemului nervos– razele infraroșii au un efect calmant asupra sistemului nervos, eliminând insomniile, stresul, nervozitatea, iritabilitatea, ticurile nervoase etc.

11. Sistemul imunitar – razele infraroșii stabilizează funcționarea sistemului imunitar, cresc rezistența generală la efectele nocive ale mediului, stabilizează metabolismul, scade anemia și îmbunătățește funcțiile celulelor. Undele infraroșii compensează efectele negative ale razelor ultraviolete și reprezintă un remediu eficient împotriva arsurilor solare.

12. Traumatisme şi perioadă postoperatorie– procesul de recuperare în urma unei traume mecanice are 2 etape: într-o primă etapă la locul respectiv crește aportul de substanţe cu rol structurant și reapărător, iar ulterior are loc procesul de reparare propriu-zis. Prin accelerarea schimburilor metabolice ca efect al razelor infraroșii, ambele faze ale acestui proces sunt mult diminuate ca timp, ceea ce duce la o vindecare mai rapidă a rănilor, contuziilor, leziunilor, fracturilor și la o resorbție mai rapidă a hematoamelor. De asemeni radiațiile infraroșii au fost utilizate cu succes în reducerea semnificativă a perioadei de reabilitare după o intervenție chirurgicală (cu excepţia implanturilor de materiale artificiale!).

13. Tulburări digestive– utilizarea razelor infraroşii a avut ca efect eliminarea tulburărilor digestive, reducerea balonării, eliminarea colecistitei, stimularea peristaltismului cu îmbunătăţirea tranzitului intestinal.

  • Marimea pietrei centrale 13x11
  • Forma pietrei centrale Para
  • Greutatea diamantelor 0.45ct
  • Culoarea diamantelor F-G
  • Claritatea diamantelor VS
  • Formarea diamantelor natural
  • Tratare a diamantelor netratat
  • Greutate totala -aproximativa- 4.82gr.
  • Taietura|Forma Para
  • Greutate piatra centrala 4.65ct

Scrieţi o recenzie